Superioritatea lui Usain Bolt se explică prin combinaţia unică de īnălţime, forţă şi acceleraţie
Vă e dor de puţină şcoală? Nu e greu, promitem, mai ales că putem aplica nişte formule pe exemplul concret al celui mai rapid om de pe planetă, jamaicanul Usain Bolt. Mai este un an pīnă la Jocurile Olimpice de la Londra. Cea mai aşteptată probă, suta de metri, īl are īn centru pe Bolt. Din 2008, jamaicanul a distrus recordul mondial, luīndu-i 14 sutimi. Dublu faţă de performanţa oricărui alt sprinter. A ajuns la 9,58 secunde. Dar cum a ajuns?
Īn mod logic, ne-am putea gīndi că Bolt īşi mişcă picioarele mai repede decīt oricine altcineva pe lume. Doar că nu e aşa. Cīnd a stabilit actualul record mondial, īn 2009, el şi-a mişcat picioarele īn acelaşi ritm cu adversarii săi de pe pistă.
Secretul e altul
Există o teorie conform căreia alergarea rapidă are mai mult de-a face cu forţa aplicată de către atlet pe pămīnt decīt cu ritmul picioarelor. Acum mai mult de zece ani, profesorul Peter Weyand a realizat un studiu despre viteză. Comparīndu-i pe atleţi cu oamenii obişnuiţi, Weyand a cronometrat ambele grupuri alergīnd la viteza lor maximă. Ceea ce a descoperit l-a şocat. Timpii īn care oamenii īşi pun picioarele unul īn faţa celuilalt sīnt similari.
Deci, dacă ritmul este cam acelaşi, cum de pot unii indivizi să alerge mai repede decīt alţii?
Gīndiţi-vă la picioare ca la o pereche de arcuri. Cu cīt foloseşti mai multă forţă pentru a le īmpinge de pămīnt, cu atīt mai departe ele vor fi capabile să propulseze trupul īnainte. Īntr-un sprint, un alergător mediu aplică 230-280 kg-forţă. Un sprinter olimpic poate aplica peste 450 kg-forţă.
Mai adăugaţi şi...
Mai contează şi viteza cu care aplicăm această forţă. Talpa unei persoane obişnuite stă pe sol aproximativ 12 sutimi de secundă, īn vreme ce un atlet īşi tine piciorul pe pămīnt vreme de 8 sutimi - o diferenţă de 60 la sută. Asta pentru că sportivii profesioniştii lovesc mai tare solul.
Bolt le are pe toate
Secretul lui Bolt este explicat de combinaţia de īnălţime, forţă şi acceleraţie. La 1,95 metri, el are cu aproximativ 5 centimetri mai mult decīt compatriotul său Asafa Powell şi cu 15 centimetri mai mult decīt americanul Tyson Gay. Celor mai mulţi atleţi le trebuie 44 de paşi pentru a alerga cei o sută de metri. Lui Bolt īi trebuie 41. Abilitatea sa de a controla pīrghiile este absolut rară la un sportiv de talia sa.
Combinaţia unică
"Este o combinaţie neobişnuită de īnălţime cu masivitate, şi totuşi poate accelera extrem de tare. Este al doilea din lume la accelerare, după Asafa Powell, dar pentru că e atīt de masiv, īi ia mai puţini paşi. Cīnd eşti atīt de mare, o dată ce te pui pe alergat, nu te mai opreşti", spune şi Mike Young, antrenor specializat īn forţă şi viteză. Acest amănunt explică modul īn care Bolt a reuşit să doboare recordul mondial la Jocurile Olimpice de la Beijing, īn ciuda mīinilor ridicate cu vreo 20 de metri īnainte de finiş.
Bolt, care are doar 24 de ani, a declarat că scopul lui este să aducă recordul mondial la suta de metri undeva īn jurul a 9,4 secunde. "Dacă ajunge acolo, recordul mondial nu mai are cum să fie bătut" este părerea jamaicanului cu scăpărici la picioare.
41 de paşi face Bolt īntr-o cursă de 100 de metri. Un atlet obişnuit face 44
9,58 este recordul mondial la "sută", stabilit de Usain Bolt īn 2009
"Este o combinaţie neobişnuită de īnălţime cu masivitate, şi totuşi poate accelera extrem de tare"
Mike Young, antrenor de atletism
"Nu cred că recordul mondial la suta de metri poate scădea sub 9,4 secunde"
Usain Bolt, atlet
CV Usain Bolt
- născut pe 21 august 1986, la Trelawny, Jamaica
- 1,95 metri, 94 de kilograme
- probe: 100m, 200m, 400m, 4x100m
- deţinătorul recordului mondial la 100m, 200m, 4x100m - 9,58 secunde, 19,19; 37,10
- trei medalii de aur la JO de la Beijing
- cinci medalii la Campionatele Mondiale - trei de aur şi două de argint
Un articol fabulos!!!!
Sursa: Gazeta Sporturilor



Răspunde cu citat